Triunghiul amoros a existat dintotdeauna în societatea din care facem parte din cauză că, de cele mai multe ori, relațiile de cuplu nu au avut la bază iubirea ci interesele socio-economice. Căsătoriile aranjate au avut un scop financiar, social sau ne-am căsătorit la presiunile venite din partea familiei sau societății ca să nu rămânem fete bătrâne sau să ni se stingă neamul. Rolul căsătoriei a fost perpetuarea speciei și iubirea nu a intrat în calcule.

De aceea am separat  în interiorul nostru interesul de iubire, și am activat astfel 2 arhetipuri: amantă și soția. Amantă este cea care trăiește iubirea pe furiș și temporar, iar soția este cea care are sarcini și interese comune cu soțul, ea preluand datoria de a face copii și de a susține familia.

Societatea ne-a înmânat rețeta soției. Soția trebuie să fie umilă, harnică, frumoasă, o buna gospodină și o mamă perfectă, dar mai ales ea trebuie să se supună bărbatului. Așa s-a dezvoltat arhetipul femeii-preș. Când jucăm acest rol într-o relație, ne atragem automat spre noi un partener indisponibil, egoist și narcisist care ne folosește pe post de mamă și servitoare și care de cele mai multe ori ne inseala cu o amantă.

Aceasta este o relație bazată pe abuz.

Când mama este cea puternică în familie și tatăl este cel slab, în interiorul nostru apare această formulă relațională. Femeia-comisar este o amazoană care își critică, castrează, umilește și pedepsește partenerul pentru că simte că el e mult mai slab decât ea și nu se poate baza pe el. Când intrăm în rolul de femei-comisar ne vom atrage automat spre noi bărbați neputincioși și necrescuti.

Aceasta este o relație bazată pe abuz și umilință, în care femeia-comisar își respinge feminitatea și sexualitatea.

Când relația părinților noștri a fost una toxică și abuzivă, putem lua inconștient decizia să nu intrăm în nici o relație de cuplu, să rămânem fecioare, să ne călugărim energetic sau să stăm în așteptarea inutilă a unui PRINȚ INEXISTENT sau plecat din lume (văduva).

Acest tipar de relație este bazat pe frică și pe respingerea sexualității.

Acest tipar se poate activa atunci când am fost martori sau am trecut printr-un abuz sexual, dar noi nu suntem conștienți de aceste frâne inconștiente care ne blochează capacitatea de a lăsa pe cineva să se apropie de noi.

Noi devenim indisponibili emoțional și ne închidem chakra inimii. În schimb putem fugi în cărți romantice sau poveștile de iubire perfectă văzute în filme. Sau fugim în trecut, în cazul văduvelor care cred că au pierdut iubirea pentru totdeauna și nu își mai dau nici o șansă ca să își refacă viața.

Un bărbat rănit de mama sa în copilărie sau de o iubită de care a fost foarte îndrăgosti poate să ajungă să urască femeile și să vrea să se răzbune pe ele. Varianta feminină a misoginuluii este misandra, o femeie care inconștient disprețuiește bărbații și vrea să se răzbune peei pentru rănile ei emoționale.

Relația creată de un astfel de persoană este una de pedepsire, abuz și umilire. Misoginii își atrag femei-preș pe care le pedepsesc pentru faptul că ele există, iar femeile își vor castra și ține sub papuc bărbatul.

Când bărbatul nu a fost validat în copilărie și nu își cunoaște valoarea, sau a fost respins de mama lui, el are tendința să devină un afemeiat în căutarea femeii perfecte, fară să conștientizeze că insatisfacția lui îi vine din interior.

Când ne simțim imperfecți, căutăm instinctiv perfecțiune în afară. Acest tip de bărbat va fi excitat și obsedat de o femeie indisponibila si va face toate eforturile ca să o cucerească. Dar în momentul în care o posedă, își pierde brusc interesul pentru că nici o femeie nu e pe măsura așteptărilor lui. Inconștient el vrea ca femeia să îl “repare”, să îl facă să se simță întreg și complet. Aceasta este o relație bazată pe autoamăgire, obsesie, hartuire sexuala și respingere.

Acest tipar se dezvoltă între o femeie matură, trezită spiritual, care a trecut prin suferințe multiple care au ajutat-o să își vindece rănile și să pornească pe drumul căutării de sine și un bărbat tânăr care își dorește o mamă, o superfemeie, o muză și o zeiță. Bărbatul tânăr îi aduce în schimb acestei femei experiementate și sigure pe sine un plus de viață și amintirea inocenței ei pierdute.

O astfel de relație apare din cauza unui dezechilibru energetic interior. De obicei, o femeie matură a luptat să se împuternicească și să se autovalideze în detrimentul iubitei din interiorul ei pe care nu a avut timp să o crească. Emoțional ea a putut rămâne la prima tinerețe sau la adolescență. Amazoanele mature au tendința să creeze acest tipar relațional când ajung să își dea seama că plăcerile viețîi au trecut pe lângă ele în timp ce ele erau ocupate să se războiască cu lumea, familia și cu trecutul lor întunecat.

O astfel de relație nu durează mult pentru că fie femeia își dă seama că bărbatul tânăr nu o poate satisface cu adevărat, fie bărbatul trezit pleacă în lume ca să se împuternicească.

Superfemeia este cea care crede că este de datoria ei să le facă pe toate perfect: să aibă casa curată, să gătească, să spele și să calce, să își crească copii, să aibă un serviciu bun și un statut social înalt, o imagine de sine elegantă și nesifonata, etc.

Când femeia le face pe toate, ce îi mai rămâne de făcut partenerului ei? Să se distreze, să lenevească și să taie frunze la căini.

Aceasta relație este bazată pe autoamăgirea femeii care lupta să se autodesavarseasca. Ea își vrea independența dar nu are curajul să rămână singură pentru că o parte din ea se mai supune încă canoanelor sociale care validează femeile măritate și le înfierează pe cele singure. Ea are un soț ca să fie acceptată de societate și de familie. Ea încă mai încearcă să demonstreze că este suficient de bună ca să își dea voie să fie și fericită într-o bună zi.

În memoria noastră colectivă există un arhetip foarte puternic: haremul. În această societate patriarhală bărbații au toate drepturile, iar femeile sunt cetateni de mâna a doua care au ca scop unic să satisfacă bărbații. Sultanul este cel care atrage odalisce. El e bărbatul rege, cu un statut social înalt, puternic financiar, egocentric și arogant. De la femeile de lângă el, el vrea doar plăcere. Și femeia odaliscă este dornică să îi satisfacă nevoile de toate felurile în schimbul cadourilor, beneficiilor materiale dar și statutului pe care el i-l oferă pentru simplul fapt că a ales-o pe ea să îl satisfacă.

Aceasta este femeia tânără și ambițioasă care vrea să își depășească condiția socială, care plătește cu trupul și tinerețea ei dorința ei ascunsă ca într-o zi să devină bogată și independenta.

Aceasta relație este bazata pe interes.

Acest tipar relațional este unul foarte disfuncțional pentru că luceafărul și muritoarea de rând nu au nimic în comun. Vibrational vorbind când un partener este prea diferit de celălalt, relația nu are cum să meargă.

Aceasta este o relație bazată pe compromis și amăgire. Dacă partenerul nostru ne este mult inferior ca preocupări, idealuri și credințe înseamnă că această incongruență exista și în interiorul nostru. Dacă în căutarea noastră spirituală zburăm prea sus și uităm de partea noastră pământeană, vom fi atrași de parteneri de vibrație joasă. Dacă suntem prea intelectuali, vom fi atrași de parteneri senzuali și foarte emoționali. Dacă suntem prea filozofici și visători, vom atrage parteneri pragmatici și foarte practici.

Ca în cazul Luceafărului, femeia-zeiță a lucrat mult să își rafineze energia feminină în detrimentul energiei ei masculine.

Când una dintre aripile noastre este foarte dezvoltată iar cealaltă a rămas plăpândă, noi nu putem zbura. Ca să putem zbura avem nevoie să ne dezvoltăm egal atât partea feminină, cât și partea masculină. În acest caz, tractoristul reprezintă relația noastră cu planul fizic pe care îl considerăm brut, nerafinat și vulgar și pe care îl respingem în căutarea absolutului și a părții divine din noi, uitând că și pământul este o parte a divinității.

Acest tipar relațional este unul foarte disfuncțional pentru că luceafărul și muritoarea de rând nu au nimic în comun. Vibrational vorbind când un partener este prea diferit de celălalt, relația nu are cum să meargă.

Aceasta este o relație bazată pe compromis și amăgire. Dacă partenerul nostru ne este mult inferior ca preocupări, idealuri și credințe înseamnă că această incongruență exista și în interiorul nostru. Dacă în căutarea noastră spirituală zburăm prea sus și uităm de partea noastră pământeană, vom fi atrași de parteneri de vibrație joasă. Dacă suntem prea intelectuali, vom fi atrași de parteneri senzuali și foarte emoționali. Dacă suntem prea filozofici și visători, vom atrage parteneri pragmatici și foarte practici.